Tătarii (II)

Hanatul Crimeii - Qırım Yurtu 2/3

Hanatul Crimeii a fost cea mai importantă forţă militară din Europa Răsăriteană până în secolul al XVIII-lea. Tătarii crimeeni au jucat un rol de primă importanţă în apărarea graniţelor islamului, în special împotriva moscoviţilor şi puterilor europene. Pentru o lungă perioadă de timp, tătarii şi nogaii, organizaţi în ceabuluri (unităţi militare) au efectuat raiduri în Principatele dunărene, Republica polono-lituaniană şi Cnezatul Moscovei. În timpul a ceea ce se numea "culegerea recoltei din stepă", tătarii înrobeau mulţi ţărani slavi, jefuiau satele şi oraşele, din această pradă de război hanul fiind îndreptăţit să primească o cotă care varia între 10 şi 20%.

Tătarii (I)

Hanatul Crimeii - Qırım Yurtu 1/3

Qırım Yurtu sau cum il cunoastem noi, Hanatul Crimeii, a fost o entitate statala care a existat între 1441 – 1783. Hanatul cuprindea peninsula Crimeea şi stepele din sudul Rusiei şi Ucrainei. Hanatul Crimeii a fost succesorul turcic al Hoardei de Aur si a fost fondat cand mai multe clanuri ale Imperiului Hoardei de Aur au renunţat la viaţa nomadă şi s-au sedentarizat in regiunile pe care le ocupau in acest imperiu. Unul dintre urmaşii lui Genghis Han, pretendent la tronul Hoardei de Aur, Hacı I Giray “ingerul” (Melek), a fost invitat in 1441 să devină hanul tătarilor crimeeni si după o lungă luptă de dusă împotriva Hoardei de Aur reuseste sa-si consolideze teritoriul.

Mongolii (IX)

Prabusirea Imperiului

Imperiului mongol a disparut din aceleasi cauze ca alte mari imperii, erodare si decadenta. Imperiului mongol a fcut-o insa mai rapid. Se poate spune ca principala cauza a fost lipsa de adaptare a aristocraţiei mongole, deşi a încercat în mai multe rânduri, la civilizaţia de tip urban. Schimbarea succesivă a capitalei de la Karakorum la Beijingul contemporan realizată de Hanul Kublai (descendenţii săi au întemeiat dinastia Yuan în China), a condus la o evoluţie independentă a Hoardei de Aur în Asia Centrală şi în Rusia si dezlipirea de restul imperiului.

Mongolii (VIII)

Tătari sau mongoli?


Etnogeneza tătarilor de astăzi suscită controverse vii şi puncte de vedere uneori contradictorii: prima teorie, mai veche, ai cărei partizani sunt îndeosebi autorii ruşi îi consideră pe vechii tătari ca fiind de origine mongolă. Al doilea punct de vedere, care capătă o pondere din ce în ce mai mare printre istorici, îi apreciază pe tătari, de la bun început, ca element component al lumii proto-turce. Cunoscuţi deja de cronicarii chinezi sub numele de “Da-da” sau “Ta-ta”, de cronicarii persani sub numele de “Tatar”, ei înşişi se numesc “Tatar”, în cronica autohtonă ‘Istoria secretă a Mongolilor”, epopee contemporană intrării lor pe scena istoriei universale la începutul sec.al XIII-lea.

Mongolii (VII)

Hoarda de Aur - Altan Orda 2/2

După moartea lui Batu în 1255, prosperitatea imperiului a mai durat aproape un secol, până la asasinarea lui Geanibek în 1357. Hoarda Albă şi Hoarda Albastră au fost unite într-un singur stat de fratele lui Batu, Berke. La sfârşitul secolului al XIII-lea, puterea a fost uzurpată de Nogai, un nobil care nu se trăgea din spiţa lui Batu. În timpul domniei lui Uzbek (1312-1341), armata imperiului avea peste 300.000 de luptători.Politica Hoardei privind cnezatele ruseşti urmărea ţinerea Rusiei divizată şi slabă. În secolul al XIV-lea, întărirea Lituaniei în Europa de Nord-Est a dus la apariţia unui concurent important la controlul asupra Rusiei. Din acest motiv Uzbek a început să sprijine Cnezatul Moscovei, cel mai important principat rus. Ivan I Kalita a primit din partea hanilor titlul de Mare cneaz şi dreptul de a percepe tributul datorat suzeranului de alte cnezate.

Mongolii (VI)

Hoarda de Aur - Altan Orda 1/2

Altan Orda a fost o entitate statala la inceput mongola care s-a transformat in timp intr-una turcica. Altan Orda ocupa teritorii aflate astazi pe teritoriul Rusiei, Ucrainei şi Kazahstanului, erntitatea a apărut după dezmembrarea Imperiului Mongol in mijlocul secolului al XIII-lea. In perioada e apogeu teritoriul Altan Orda ocupa cea mai mare parte a Rusiei Europene, de la Munţii Ural la Munţii Carpaţi, până în Siberia. În sud, Hoarda de Aur se învecina cu Marea Neagră, Munţii Caucaz şi teritoriile mongolilor din Ilhanat (Iran-Irakul contemporan). Se presupune că denumirea „de aur” (altîn) vine de la sistemul de culori folosit în stepă pentru orientare, negru: nord, roşu - sud, albastru - est, alb - vest şi galben (auriu) - centru